sâmbătă, 28 iulie 2012

Denise si viata de apoi


Denise s-a trezit un pic buimaca si avea probleme in a-si aminti cand a adormit. Parea ca dormise foarte mult, dar se simtea foarte obosita si nelalocul ei.
-Se pare ca a avut dreptate Chris cand mi-a spus ca ciupercile astea sunt bomba.
Isi aminteste vag discutia cu Chris atunci cand i-a dat punguta de 20 de grame pentru a o vinde mai departe in cantitati mai mici, deci probabil a vrut sa guste un pic din marfa inainte de a o comercializa. Dar i se parea ca asta se intamplase cu mult timp in urma. Isi simtea gura foarte uscata, probabil un efect secundar al drogurilor, dar in mod uimitor nu ii era foame. De obicei imediat ce se trezeste da iama in frigider si mananca ce apuca pentru a-si potoli foamea de dupa somn.
Cand s-a dat jos din pat parca plutea, se simtea foarte usoara si un pic ametita. Nu stie cum a reusit sa coboare scarile fara sa se impiedice. Ajunsa la bucatarie, deschide frigiderul si isi toarna un pahar de suc de portocale pe care il da pe gat fara sa respire.
-Cred ca s-a invechit, nu mai are nici un gust, si sete tot imi e, isi spuse in timp ce spala paharul umplandu-l cu apa de la robinet in schimb.
A dat pe gat cinci pahare de apa si tot ii era sete, dar mai curios era cum de i-a intrat atata lichid in stomac. A decis ca era prea data peste cap pentru a reusi sa gaseasca raspunsuri logice, si s-a dus la baie sa se spele pe dinti. Urcand scarile si-a amintit ca trebuie sa fie bucuroasa, pentru trei zile casa e doar a ei, parintii ei si fratele mai mic fiind plecati intr-o excursie la Disneyland. Ea, fire rebela si neinteleasa a decis ca nu vrea sa ia parte la ceea ce parea o minivacanta jalnica alaturi de familie. In plus, putea sa isi faca de cap fara sa ii pese de consecinte.
Abia cand a ajuns in camera si-a dat seama ca era complet goala, incercand sa isi aduca aminte sirul evenimentelor de dupa consumarii ciupercilor magice. S-a lasat imediat pagubasa, a deschis dulapul si si-a tras pe ea un tricou larg care ii acoperea fundul, hotarand sa isi mai ia doar o pereche de boxeri.
S-a dus la baie, a facut un dus, si-a uscat parul si apoi i-a venit ideea sa il sune pe Chris, sa il felicite pentru marfa de prima clasa de care a facut rost. S-a gandit chiar sa il invite pe la ea, desi nu stie cum ar actiona Chris singur cu ea intr-o casa goala.
A ridicat receptorul, a format numarul si dupa ce a sunat de doua ori, a raspuns
-Alo?
-Alo, ‘neata Chris, te-am trezit?
-Alo, cine e la telefon?
-Sunt Denise, ce naiba nu imi recunosti vocea? Bai deci vreu sa-ti spun...
-Alo! E cineva acolo? Sau sunteti pusi pe glume?
-Chris, nu ma auzi? ALO!
-Ma pis pe voi.
Si a inchis.
Ce naiba a patit telefonul, se gandi ea. S-a uitat la fir, era bagat in priza, telefonul avea ton, ea auzea persoana de la celalalt capat, dar se pare ca nu primea receptie de la ea. A sunat la dernjamente, dar aceeasi poveste.
-Eh lasa, rezolva ai mei cand vin.
S-a hotarat sa se imbrace si sa se duca personal la Chris acasa pentru a discuta. Era cat pe ce sa urce scarile catre camera ei cand a auzit o masina oprindu-se in fata casei ei, usi deschizandu-se si apoi inchizandu-se.
-Nu pot sa cred, s-au intors ai mei deja? Bai n-am si eu parte nici macar de o secunda de liniste, m-am drogat ca fraiera in loc sa profit de timpul pe care il aveam la dispozitie.
S-a dus spre usa, a dat perdeaua la o parte, dar cu uimire a constatat ca nu erau parintii ei, ci doi indivizi, unul imbracat in costum si unul in uniforma de politist.
-Ce cacat, doar nu o fi dat ratatul ala de Chris cu gura...nu, cu siguranta nu, nu risca el sa isi piarda marfa asa aiurea. Sigur a fost imbecilul ala de Alex, fir-ar natia lui de invidios imputit! Nu intra in panica, prefa-te ca nu esti acasa si or sa plece, iar apoi o sa vezi tu ce faci.
A incremenit la capatul scarilor, asteptand ca indivizii sa sune la usa. Dar a constatat imediat cu stupoare ca aveau cheia de la casa ei, auzind-o intrand in broasca.
-De unde rahat au cheia, si cum isi permit sa dea buzna in casele oamenilor fara mandat, asa aiurea.
N-a mai avut timp sa stea prea mult pe ganduri deoarece si-a amintit cu panica
-Ciupercile! Trebuie sa scap de ele
A inceput sa o ia la goana pe scari avand grija sa nu faca prea mult zgomot, a dat buzna in camera ei si a inceput sa scotoceasca prin sertare, panicata ca nu isi amintea unde le-a pus. S-a oprit o secunda si a realizat ca auzea pasi urcand scarile. Speriata s-a uitat in jur si a fugit spre sifonier, ascunzandu-se acolo. Pasii se apropiau de camera ei, cei doi oprindu-se in pragul usii. Nu putea sa le vada fetele, dar le auzea vocile. Insa nu parea sa inteleaga ca vorbeau, in sensul ca era sigura ca e limba engleza, auzea cuvintele dar nu putea sa faca legatura intre ele pentru a deslusi propozitiile lor. A pus asta pe fondul panicii si reziduurilor de droguri de noaptea trecuta si si-a tinut respiratia cat a putut pentru a nu face zgomot.
Dupa cateva minute a vazut siluetele departandu-se, coborand scarile. Desi tremura, s-a hotarat sa scoata capul din dulap si sa vada unde se duc oamenii. A mers pe varful degetelor pana la balustrada scarilor si le-a vazut umbrele indreptandu-se catre usa de la subsol.
-Cine-s frate astia si ce naiba cauta in casa mea, ce spera sa gaseasca la subsol?
Se simtea inexplicabil atrasa de ei, si desi creierul ii spunea sa stea nemiscata si sa astepte pana pleaca, picioarele ei nu o ascultau, coborand incet scarile, urmarindu-i pe cei doi la subsol. Ajunsa in fata usii, i-a vazut pe cei doi stand in picioare, uitandu-se la ceva pe podea. Nu putea sa isi dea seama la ce se uita, dar la un moment dat cel in costum s-a asezat pe vine si atunci Denise a incremenit la vederea cadavrului insangerat.


Detectivul Barnes isi bea cafeaua in birou cand ii suna telefonul:
-Barnes.
O voce de femeie ii transmite:
-Inspectorul Sef Radler pe linia 2
-Fa-mi legatura. Buna dimineata domnule inspector!
-Barnes, am nevoie de tine urgent!
-Croitorul?
-Ma tem ca da. Te asteapta jos ofiterul Parsons, o sa te conduca el la locul crimei.
-Despre ce e vorba?
-O tanara de 22 de ani, acelasi mod de operare.
-Am inteles, cobor imediat. La revedere!
-Succes.

-Detective Barnes, buna dimineata!
-Nu prea e buna, avand in vedere circumstantele, salut si tie Parsons, cum o mai duci?
-Destul de bine, in curand voi fi tata.
-Felicitari!
-Multumesc. Mergem?
-Haide.

Ajunsi in fata casei, Barnes se da jos in masina si arunca o privire imprejur, inspectand locul.
-Pare destul de linistit cartierul, ii spuse lui Parsons in timp ce mergeau pe alee spre usa de la intrare.
-Da, vecinii sunt in stare de soc, le e frica sa mai iasa din case.
-Ironic, criminalul oricum intra peste ei
-Se pare ca da. Un moment sa descui usa.
Odata intrati inauntru ii loveste mirosul de chimicale folosite la prelevarea probelor.
-Unde e victima? Intreaba Barnes
-La subsol.
-Povesteste-mi ce s-a intamplat.
-Haidesi sa mergem sus in camera ei, acolo a gasit-o criminalul, dormind. Presupunem ca s-a intamplat acum aproximativ doua nopti, parintii si fratele ei mai mic erau plecati de acasa si au descoperit-o aseara cand s-au intors.
Au urcat scarile si odata ajunsi in camera fetei se opresc in pragul usii.
-Victima dormea cand a fost atacata, a folosit probabil cloroform pentru a o imobiliza, apoi a tarat-o jos la subsol unde si-a facut treaba. Hmm, cand am inspectat noaptea trecuta parca nu erau hainele aruncate din sertare. Sunt sigur ca nu a mai intrat nimeni aici de atunci. Foarte ciudat.
-O sa ma uit pe pozele facute ca sa ma lamuresc. 22 de ani zici?
-Da, era in floarea varstei, tocmai terminase facultatea de drept si lucra ca asistenta la o firma destul de mare de avocatura. Haideti sa va arat cadavrul
Coborand scarile spre parter, Barnes tot avea sentimentul ca nu sunt singuri.
-Nu mai e nimeni aici, nu?
-Nu, le-am transmis echipelor de legisti sa elibereze scena crimei pentru dumneavoastra. Pe aici.
Odata coborati la subsol, Parsons ii prezinta analiza preliminara a scenei.
-Dupa ce a tarat-o la subsol, a legat-o de stalpul de sustinere si si-a facut felul cu ea. E acelasi mod de operare ca al Croitorului, suntem siguri de asta.
Barnes se apleaca sa verifice ceva, cand aude usa de la intrarea in subsol trantindu-se cu putere, trecandu-l un fior rece care i-a facut parul de pe ceafa sa se zburleasca.
-Parca ziceai ca nu mai e nimeni aici, spuse el nelinistit.
-Asa credeam si eu. Hei, cine e acolo? Stevens tu esti? Iar faci glume proaste?
Amandoi si-au scos armele din dotare si au pornit pe scari sa investigheze zgomotul.


Denise s-a trezit speriata din somn si imediat a simtit cum ceva o apasa pe fata. Cand si-a revenit a constatat speriata ca este imobilizata de ceea ce parea stalpul de la subsol. Adevarata panica a venit cand si-a dat seama ca nu poate sa deschida gura si a simtit gust de sange. A inceput sa strige infundat si sa planga, nestiind ce se intampla. La scurt timp a vazut o silueta miscandu-se prin intuneric apropiidu-se de ea, fata lui fiind acum la cativa centimetri de a ei. Ii simtea respiratia pe fata, incercand sa se smuceasca in speranta ca se va putea elibera, dar fara succes. 
-Stai linistita si totul se va termina repede, spuse barbatul, pe un ton foarte cald.
-MMMPH, MMFFMM, care ar fi trebuit sa insemne “Te rog nu imi face rau”
-Daca esti o fata cuminte o sa termin repede transformarea si o sa poti pleca linistita.
Cu toate astea, Denise nu credea ca va fi lasata sa scape asa usor, gandindu-se ingrozita la ce avea de gand barbatul cu ea. Si-a adus aminte de ultima discutie cu parintii ei, cand le-a refuzat invitatia de a pleca la disneyland spunand ca nu mai are zece ani, si si-a amintit ca nici macar nu le-a zis “La revedere” cand au plecat. O senzatie de greata combinata cu regret i-a pus stapanire pe corp si a simtit ceva amar in gura. A vomat, dar fiindca buzele ii erau cusute etans nu a putut sa dea afara, umplandu-si gura cu ramasitele cinei de seara trecuta. A inceput sa tuseasca si bucatele de voma i-au iesit pe nas, restul fiind nevoita sa le inghita daca nu avea de gand sa se sufoce. Agonia acestui lucru era cel mai cumplit sentiment pe care il simtitse vreodata, mai cumplit chiar si decat gandul ca cel mai probabil avea sa moara. Plangea si sughita, nasul curgandu-i abundent si lacrimile udandu-i fata, asteptand urmatoarea miscare a individului. Tremurand de frig deoarece era complet goala, a constatat cu groaza cand s-a aprins lumina ca in jurul ei erau insirate tot felul de instrumente chirurgicale, de la bisturiuri la garouri, pansamente si fierastraie de oase. Abia acum a pus stapanire pe ea adevarata panica. Nu numai ca avea sa moara, dar moartea sa avea de gand sa fie cat se poate de odioasa. 
-Nu-ti face probleme, o sa iti dau un anestezic local si nu o sa simti nimic, spuse barbatul. Dar daca te misti nu o sa pot face o treaba curata.
Barbatul a luat doua seringi pe care i le-a injectat in fiecare din picioare. La scurt timp i-au amortit pana nu le-a mai simtit de loc. Cand a pus mana pe bisturiu a inceput sa strige de groaza. Cu o precizie aproape chirurgicala i-a taiat pulpele deasupra genunchiului de jur imprejur. Senzatia nu era una de durere fizica, era mai mult psihica, o incercare a creierului de a se opune. Apoi a luat un fierastrau electric si a inceput sa ii taie femurul ambelor picioare. Simtea vibratiile prin tot corpul, iar sangele ii provoca din nou o stare de greata. A inchis ochii, in speranta ca nu va fi nevoita din nou sa vomite, dar fara nici un folos. A simtit cum o caldura ii invaluie corpul, iar apoi a lesinat.
Cand s-a trezit brusc a constatat ca nu a fost un cosmar, si ca toate atrocitatile care i se intamplasera erau reale. Cand s-a uitat la picioarele ei, a vazut ingrozita ca nu mai existau, si in locul lor erau cusute doua picioare de manechin. Desi avea pulpele legate cu garouri, pierduse mult sange si se simtea foarte slabita. Barbatul statea in fata ei, dezbracat avand mana pe penisul sau erect. S-a aplecat, a ridicat-o de fund si a inceput sa intre cu brutalitate in ea. A simtit cum agonia pune stapanire pe ea in timp ce efectul adrenalinei si al anestezicului treceau, resimtind durerea ingrozitoare a vaginului sau in timp ce individul o penetra cu brutalitate.
-Nu ma parasi acum, mai am putin si termin, spuse barbatul in timp ce isi varsa samanta inauntrul ei.
La scurt timp a simtit cum puterile o lasa de tot, simtindu-se tot mai slabita, somnul punand stapanire pe ea.
S-a trezit in camera ei, buimaca, avand probleme in a-si aminti cand a adormit.

0 comentarii: